|
|
Anunţ:
Antologie literară colectivă
| |
| [
POEZIE ] |
ionela moldovanu |
Icoana cu picioare lungi |
| |
Icoana cu picioare lungi
Si suflet de porunci
Cu sani de fier ce nu au legi
E cruda limba ce-o vorbesti,
de lacrimi de plumb e plina
si accentul tau atat de dureros,
femeie cu vene de regina.
Zeita Afrodita arunca tiare muritoarelor
Ca sa sada pe crestetul zeitelor pierdute pe pamant,
Atunci cand ele cad in extazul poruncilor imaculate
Ale conceptiei si ale iubirii,
Ele, zeite muritoare pline de serafimi si arhangheli
Ce trec prin Poarta mortii si cad in nemurire
In intentia de a fi iubire.
Tu vorbesti in â€Åţalfa’ si ‘omega’ si in ‘I’
O limba ingereasca trecuta in catastifele ceresti
Minune cu ochi sticlosi ce minti ca pestele tacand,
Ca taci sau ca vorbesti
Tu minti
Minune cu stele curate si impacate, ce nu stii sa
Raspunzi la intrebarile muritorilor
pline de curiozitate.
Esti muritoare cu chip slavon
Ce poarta o duzina de cuceriri si vina..
Tu cazi in lume din conceptie
Si esti atat de vie, cat se poate gandi de tine
Esti o intentie de nemurire
Nascuta din iubire.
Esti un mister
esti toata o chemare a lui
din buze de meduza perfect ambalata in tine
Desi ambalajul tau e scos la licitatie
Pentru o gura de prospetime.
Ca ai visat sa spargi un ghinion
ce eu ca o regina ti l-am spart
sa stii ca iti dau si arma si armura
si grad de cavaler
daca vei sti sa lasi armele
Si sa respiri iubire.
Sa transpiri asa cum eu transpir
Minune, priviri, arhangheli, serafimi
Si vise nedescifrate, nestiute
si necambrate. |
| |
| Data
înregistrãrii textului:
24.04.2018 |
| Numãr
accesãri / comentarii:
726 /
0 |
| |
|
«Cenaclul
Literar Online» |
«Noduri
ÅŸi Semne» |
|
|
|
|
|
