aşa cum o ştiu între douã potopuri şi o apocalipsã
veşnic gata de renaştere
de la primul cuvânt pânã la ultimul gând
geneze peste geneze peste geneze
fiecare în parte cu o anume pretenţie de adevãr
zidiri întortocheate cu temelia în aceiaşi ţãrânã
de fiecare datã cu iubiri sacrificate
cu un singur obiectiv subiectiv
un fel de a înãlţa vârfuri cu speranţa de mai aproape
...............................................
rãstãlmãcesc sferele şi vopsesc în roşu orizontul
apoi rãstignit de atâta iubire
privesc nemãrginirea dintr-un lan de in
cu lacrimi de copil bosumflat primesc sãrutul iertãrii
toate acestea dupã ce particip cu inima deschisã
la un colocviu cu un cer plin de licurici nedemonstraţi
