camera aceea se umplea cu cuvinte
tavanul se vopsea în culoarea amurgului
literele mici se lipeau de buzele vineţi ale timpului
idei nãscute din aluatul lecturilor
se poticneau în metafore
câte un cuvânt sãrea coarda topindu-se
în ecoul serii ca o apã dintr-o cişmea veche
ce inundã aşteptarea
silabele circulau libere
în tãcerea dintre slove
în jurul mesei picioare tinere aşteptau