Mã împresurau zilele reci
Nu doream sa intru in casã ca într-o poveste cu cãutãtorii de aur mâncaţi de ursi
Te pierdusei de cârd . Credeam cã ai penele ude şi grele . Credeam cã în ele ai strans poveri de ploaie cãzutã din alta iubire
-Vino in casa mea fara ferestre,poţi zbura oricând in norii oricui.asta am zis şi tu ai auzit iar un uliu
Credeai cã pãsãrile rãpitoare îmi dau glas
Credeai cã eretele are sãlaş în pieptul meu
Casa mea este goalã.Pasarea mãiastrã ,cea care poate suspina nu mai îşi face cuib pe aici