sã ştii cã într-o zi am început sã desenez
pe ceva care nu e tocmai potrivit aşa ceva
am încercat uşor pe trupul tãu întâi timidã
şi mi-a ieşit o floare albã şi plinã din creion
ce a ajuns pe gâtul şi braţele tale, pe piept,
apoi pe spate tot o floare albã, în jurul tãu,
în privirea ta aceeaşi, care e în sufletul meu
şi e posibil ca desenele acestea sã fie între noi
culori udate şi cuvinte cu dorinţe multe, nespuse
mângâiate de nuanţe cu-n parfum de iz apus
ce-n jurul meu se-n colaceşte ameţitor,
sunt momente când desenele-acestea
uneori urma şi-o pierd într-o clipã de vis
ce-mi poartã noroc în sufletul meu.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
câtã dãruire e în iubirea ta !, dece de multe ori o dãruim cuiva care nu o meritã ?
