Cine furã doar un ou
E considerat un bou,
Cine se vrea respectat
Dã un tun, fur’-un palat,
Azi un tun, mâine un tun
La momentul oportun
Şi determinat, cu scop,
Urcã repede în top;
Adunând banul cu ban
Cumpãrã vreun Bãrãgan,
Iar de-i mai rãmân mãrunţi
Cumpãrã şi câţiva munţi.
Profitul nu-l ţine-n ţarã,
Îl duce în bãnci afarã;
Învãţat de alţi tunari
Sã dea tunurile mari,
Nu se-ncurcã cu un ou,
Nu vrea sã rãmânã bou.
Ştie el câte ceva:
Cu-n ou mergi la D.N.A.
Depãşind stadiul de ou
Capãtã rang de erou,
N-are treabã cu parchetul
Şi nu-l paşte falimentul.
Doamne! Sunt prea mulţi tunari
Care-au tras doar tunuri mari,
De-acolo din cuib de cuci
Au pus ţara pe butuci;
Poporul strânge din dinţi,
Corupţi sunt şi pe la sfinţi:
Cicã n-ai acces la cer
De nu dai birul ce-l cer,
Ori cu nunţi, cu morţi, cu moaşte,
Sau cu cel care se naşte;
Peste tot avem tunari
Cu figuri de fete mari,
În lux mare şi huzur,
De popor îi doare-n…(cot)
