Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	ROMÂNIE, SCUMPĂ TARĂ

Românie, scumpã ţarã Jefuitã de tâlhari, Rãnile te înfioarã Şi ai suferinţe mari! Oameni trişti peste mãsurã Îşi duc traiul suferind, Mulsã eşti cu pumnu-n gurã Şi cu lacrimi şiroind. Genii, oamenii de treabã Nu au loc în tine ţarã, Toatã lumea se întreabã, De ce slugãrim pe-afarã? Pânã când copii noştri Vor mai fi slugi la strãini? Cât vom suporta ca proştii Umilinţi de la haini? Eşti hulitã ca o târfã De tot felul de duşmani, Te trateazã ca pe-o marfã Şi se dau cã sunt umani. Ai putea sã fii reginã, Cã eşti plinã de comori, Dar de paraziţi eşti plinã Şi prea mulţi jefuitori! Ai puteri renãscãtoare Dar n-ai loc de-atâţia hoţi; Va veni ziua cea mare Când i-om judeca pe toţi! Sã curmãm viaţa amarã Pentrucã noi te iubim, Românie, scumpã ţarã, Noi aici vrem sã trãim! Dar vrem sã trãim ca fraţi, Fãrã hoţi şi fripturişti, Nu vrem sã mai fim furaţi, Nu mai vrem oportunişti!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Multumesc Necol29, multumesc Costele sarut mana lui MIca, multumesc Allexya!	Nicu Constantinescu
2.	Adevãr! Adevãr! Adevãr!
3.	Mica te aplaudã pentru aceastã poezie	constantin zăbran
4.	poezia asta e imn!	necol29

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]