Viitorul sparge coaja fragil-a prezentului
În cazna-i eternã de a se-ntoarce-n trecut
Şi a-l îngurgita nesãţios â€"
Uroboros hulpav!
Traseu plictisitor!
Raţiunea decide blazatã
Sã-i injecteze pe-ascuns
Bromura de pancuroniu
Ce-l imobilizeazã.
Prizonier în propriu-i trup,
Timpul retrãieşte
Chinul lui Giordano Bruno pe rug,
Sufletu-i se contorsionezã,
Spaima-i nemãsuratã,
Îndurã şi-aşteaptã...
Raţiunea-l va salva ca pe Galilei?
Dar nu, cardinalul e neînduplecat!
Clorura de potasiu
Îi prinde-n menghinã inima
Şi-l ţintuieşte-n clipã.
Degeaba însã...
Cardinalul Raţiune,
La rându-i,
Capituleazã-n gând trufaş!
Timpul va reveni mereu
La eterna particulã subatomicã
Din care naşte VIAÅ¢A!
Mihaela Oancea
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
ingenioasã poezia ta, mai ales bromura ta de pancuroniu !
