Autor:	Victor Bragagiu ( bragagiu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Poveştile iernii

Poveştile iernii, pufoase, Ne vin desculţe pe zãpadã Sã ne asculte, sã ne vadã Cât ne sunt visele frumoase. Cu ochii mlãdioşi de ciutã Şi voci uşoare de ninsoare Repovestesc nãdejdi de Soare Din bezna lâncedã şi mutã. Cuvintele în flori supuse Sunt întãrite în cristale Ca strãlucirile astrale Sã fie pe pãmânt expuse. Pe ale vremurilor cercuri Mai tinere devin în sine Ca rugãciunile blajine Spuse-n apus de Sfânta Miercuri. Când profeţeşte trainic zorii Ce-or rupe noaptea în fãrâme Robiile sã le dãrâme Sã prindã aripa cocorii. Ca-n buciumãrile înalte Sã cheme ghiocei din friguri Şi ei ca aspre cucuriguri Viaţa din inimi sã tresalte. Iar notele de lemn din toacã Vor prinde zvonul larg de clopot Şi vor porni cerbii în tropot Ca primãvara sã întoarcã. Cu lebedele s-o aducã - Dalbele zâne cosânzene Vor rupe-mpãrãţia iernii Întoarcerea sã-şi ierte-o ducã. Poveştile din miez de iarnã Petalele de mãr presarã Dintr-o cereascã primãvarã Şi-n suflete credinţã toarnã. În ele cerul va aprinde Spiralele din universuri Şi-n fericirile din versuri Vor ninge lin peste colinde. Care vor spune-o slovã vie: ”Ca omul sã nu fie nimeni Cuvântul s-a nãscut în inimi O veşnicie sã învie!”

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Chemându-ne spre viitor, Dorian! Fii fericit!	bragagiu
2.	M-au napadit amintirile,povestile iernii...	Marcoci Dorian

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]