Autor:	Victor Bragagiu ( bragagiu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Înmuguriri

În primul rând - soţiei mele Se-mplinesc în primãvarã Mugurii rotunzi ca pruncii Şi-nfloresc pe boltã iarã Stelele de-asupra luncii. Râul le primeşte-n pace Declamându-le ca versuri, Iar din noapte spre încoace Se-aud visele în mersuri. Printre crengi care agaţã Ca betealã raze scurte Se opreşte-un glas de ceaţã Lesne ce-l aud din curte. Cum îşi spune despre aripi, Despre zãri şi zori în cale Şi de lumile-n splendoare Din direcţii australe. Unde înfloresc pãmânturi Proaspete şi fãrã margini Ce tãria de pe vânturi Cu-aromatul lor o sparge. Am cules şi eu trei stele Ce venirã sã asculte Şi-n cãuşul palmei mele Le ţin scumpe şi nu multe. Le-oi turna în palmã ţie Sã le împãrţim frãţeşte: Una ţie - poezie, Mie alta - omeneşte. Iar a treia scrisã-n carte De visãri înmugurite Între basme-ornamentate Şi-ntre doruri tãinuite. Ca în searã de-om deschide Cartea noastrã de citire Sã vedem cum ne aprinde Un cuvânt pentru Iubire. Vor rãspunde stele douã În voroava lor cereascã Una-n poezie nouã, Alta foarte pãmânteascã.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Mulţumesc, Dorian!	bragagiu
2.	Mulţumesc, Alexandra!	bragagiu
3.	Citita cu placere.	Marcoci Dorian

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]