Ma aflu-n asta lume departe de acasa
Captiv intr-un sistem ilogic si anost
Unde e totul gri si nimanui nu-i pasa
Ce vise am ,ce ganduri,de sunt istet sau prost.
Trecuta-i multa vreme de la plecarea mea
Impins atunci de ceva,de-un nestiut resort
Platesc astazi cu varf si inima mi-e grea
Pentru orice moment de bine si comfort.
Caci anii fara veste ca o naluca trec
Trairi de o clipita ce iute se destrama,
Dar nasc in mine ganduri ce-n taina ma petrec
Si tot mai des aud o glie ce ma cheama.
Si-atunci tresar in noapte patruns de un fior
Caci glasul zice-o limba care candva a fost
Rostire vie,sacra,un gangurit de dor,
In care toate cele isi afla al lor rost.
Acesta-i graiul meu cel care m-a nascut
Si mi-a creat o lume ce azi n-o pot atinge,
Am plans in el ,am ras,am scris si am tacut,
Aceasta-i limba mea,prezent mi-e si trecut,
Acesta-i universul in care ma voi stinge!
