Ascund culorile toamnei
in curcubee ce se leagana
la streasina casei mele
uitate de timp si nevoi,
las frunze ruginii sa se roage
pe caldaramul scaldat
de raze ce inca mai poarta
suflet de toamna tarzie...
Si adierea din clipe o simt
cum se prelinge pe tocul de lemn
scrijelit de amintiri ce ingana
soapte, atingeri ce s-au pierdut
sub nepasarea vremii,
si caldura din privire ti-o simt
adanca, nestiuta, necunoscuta
de zile sau nopti,
de soare sau ploi,
de zborul toamnei
sau de vremea ei...