Bratele mi le se ascund absurd printre stele
genunchii prind radacini adanci in pamant,
inchid ochii si timpul ma poarta
alaturi de stropul de ploaie incremenit ca un sfant.
Incep sa zambesc soaptelor indepartate,
spun povesti viselor mele,
cobor palmele ude peste sufletul tau,
sarut roua in tacere si-apoi adorm asteptand
stropul de ploaie incremenit ca un sfant.
