Un ochi de dor al unui zeu de piatrã
Mã strãluceşte peste-al zilei chin
Şi-n ceas când stelele vise varsã
Mã adânceşte noaptea-n cercul plin
Curat, copacul va inchide visul
În cercurile aprinse-n apã
Iar dimineţile murmurã cântul
Albei lire dãltuite-npiatrã
Printre ninsorile ce-n zare ard
Aprinse cuvintele mã cautã
Sã-mi descânte clipele de jar
Şi ca un grâu sortit s-ajungã pitã
Mã rog luminii sa-mi cloceascã har
Sã-mi scriu iubirea cu îngeri pe apã
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
poemul acesta cu rima ar merge transformat intr-unul in vers liber, ai metafore frumoase si ideea mi-a placut, insa rima lasa de dorit, ca si ritmu, masura, sper sa nu supar cu parerea mea colegiala
