La plasmuirea lumii, soarele se metaliza; Si eu , la nu stiu cate grade doream, prelucram soarele, sirag de monezi aurite pe fruntea mea, Singura mea vine este ca iubesc, ultimul soare pierdut, Tot ce am ,e pasul meu adanc intr-o zapada vesnica si polul nord al curajului, Eu ,tu ,noi, de ce nu incercam niciodata sa fim?
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
amena,multi nu stiu ca sa fie,sa fiinteze,asta am vrut sa spun ,ca de fapt in iubire e greu sa spui noi ,si tu existi prin faptul ca intelegi poezia ca o miscare interioara atata timp cat simti miscarea fiintezi ,locuiesti in adancurile tale frumos
''singura mea vinã'' cred cã trebuie!
Încearcã cu diacritice, se citeşte mai uşor.
Dupã virgulã literã mare?
Eu,tu,noi, de ce nu încercãm niciodatã sã fim? Ce sã fim? Presupun cã: ''eu, tu, de ce nu încercãm niciodatã sã fim noi''??