Crezusem mereu spitalul vopsit rosu , dar astazi era albastru,si doctorul trecea mai departe de mine, aveam intrebari,stiam; fiecare dintre noi are o celula cancerigena,un pui de cancer, timpul nu ne alinta genele ereditare, Eu nu aveam nici o boala,venisem sa ii ajut pe ceilalti, Pe sub vopsea peretii erau crapati, ce ne v-om face fara spital,unde ne v-om naste ,unde v-om muri, in care sfera colorata ne v-om retrage convulsiile?
