calc pe sfera aceasta cu multã gravitaţie
la un alt nivel ca un joc nesfârşit
de-a cercul
între doi pereţi de gând
involuţii recesive dintr-un altfel de ieri
zac sãltãreţe pe un fir de luminã
dintr-un sens în altul
precum o regulã a dezordinii
la un capãt de tunel întunericul
de gradul opt pe scara vieţii cerne
din cer în cer prin fiecare orizont
îmi foşneşte sângele în urechi
ca prin aorta unui zeu fluture
tot felul splendori ucise de un penel
pe o pânzã de tarantulã
