Inconjurati traim mereu,
De umbre si lumini,
Un pas spre suferinta e greu,
In timp ce intunericul
E presarat cu mirajul minunii.
Am vrea sa mergem,
Pe calea usor de strabatut,
Dar mintea societatii ne indreapta,
Spre greul drum al istovirii,
In care sufletul se pierde mai usor.
Tentatii gasindu-se la orice pas,
Tarandu-ne pe un drum de pripas.
O viata-ntreaga petrecem
Visand la vesnicia-ntruchipata,
In duhuri, zei si naivitate.
Curgand rauri de sange,
Pierzand intregile vise.
Calatorind o o viata spre uitare,
Ne pierdem in inutilitate.
Nu te pierde in umbra nemuririi,
Nu te gandi la frumusetea gandului.
Ramai asa cum vrei
Si mori asa cum esti,
Caci niciodata nu te poti opri.
In loc sa gandesti la nemurirea sufletului
Gandeste-te la putrezirea trupului.
