Acum dacã tot am venit, lasã-mã sã ascult cum lumina se întoarce pe cealaltã parte în trupul tãu. Nu îmi mai bruia mesajele cu sînii pentru cã femeile nu pot fi iubite decît în singurãtate. Am întrebat cîteva primãveri care îţi este adresa cã nu am îndrãznit sã-ţi visez şi casa. Eram preocupat de modul în care ştii tu sã faci din îmbrãţişãri un cîmp de maci în care eu sã mã simt mulţumit de viaţa mea viitoare.
Toţi cei întrebaţi mi-au indicat locul acesta unde este deschisã o famarcie. Oamenii cumpãrã de aici medicamente pentru a putea vorbi cu stelele sau pentru a ajuta femeile sã danseze goale pe mese în jurul ceasurilor ce le mãsoarã viteza de rotaţie a iubirii.
Dacã totuşi ţi-am descoperit cele cîteva defecte ce scînteiazã ca nişte trofee şi te fac încîntãtoare, lasã-mã, sã îţi traversez grãdina plinã de istorii de mov, sã-ţi vizitez strãduţele înguste ale inimii. Vreau sã vãd cum vine noaptea prinsã în pãrul tãu şi-mi astupã porii prin care respir lumea aceasta nebunã. Numai într-un asemenea întuneric hrãnit de aştri pot fixa exact punctele cardinale din vãzduhul meu lãuntric, poate fi pentru mine un scut împotriva iluziilor.
Lasã-mi, degetele sã umble ca nişte cavaleri orbi peste umeri tãi disciplinaţi de fericire, lasã-mã sã-ţi vizionez colinele feerice ale trupului de unde-mi recoltez cele mai tinere metafore. Cînd intru în carnea ta primitoare nu mai vãd nimic, undeva departe simt cum cerul se uneşte cu pãmîntul în locul unde odinioarã Marea Sarmaticã şi-a abandonat scoicile.
Acum dacã tot am venit, lasã-mã sã îmi depozitez memoria în ovarele tale şi dacã o sã obsevi cã începe sã-mi creascã aripi strînge universul în pumnii tãi sã nu mã depãrtez de tine. În materie de viaţã şi dragoste ştii cã sînt un tip spontan, mereu voi inventa ceva pentru tine, întodeauna voi produce un mister care sã ne ţinã tineri.
Într-o manierã medievalã, adicã mînuitor de spadã, voi lua peste picior spaima cã te voi pierde, aşa cum procedez cu fanfara ce cîntã cartofilor ca aceştia sã se rotunjeascã, voi persifla vîntul care are apucãturi golãneşti şi-ţi ridicã fusta în faţa cãminului de bãtrîni.
Dacã tot am ajuns pînã aici, dã-mi voie sã adorm fãrã arme în mijlocul haitei de lupi a sîngelui tãu.
