M-am mutat în cuvintele ei sã vãd dacã frumuseţea este şi durere. Gîndeam cã de atîta candoare voi îmbãtrîni mai încet şi nu voi mai visa cum vîntul îmi trimite în plicuri femei dezbrãcate.
Nu voi mai înghiţi pastile amare contra singurãtãţii pentru a nu îmi mai foşni în urechi ca hîrtia creponatã. Nu voi mai purta şosete de pãstrat echilibrul în clipa cînd simt miros de epidermã nedumeritã.
Chiar dacã inima mea are oglinzi retrovizoare sã ştiu ce îmi mai face trecutul trebuia sã aflu dacã asfinţiturile ei erau bune de dormit şi de murit. Speram ca în cuvintele şoptite sã ispãşesc mai uşor pedeapsa de a vinde versuri pe peroanele pustii din suburbiile oraşului.
Pentru cã înfiorãrile nu au o casã a lor eram sigur cã aici le voi gãsi certificatul de naştere. Poate voi face şi o vizitã în supermarketurile tandreţii deschise pe toate strãduţele înguste ale inimii unde se aud sunînd telefoane secrete.
Unde aş putea sã-mi odihnesc mai bine braţele grele de îmbrãţişãri asemeni unor rezervoare imense de iubire? Unde aş putea admira mai bine cum trupul i se aprovizioneazã cu o timiditate trucatã?
Numai aici lacrimile de fericire sînt legate la mijloc cu bucãţi din ecuator. Este aşa mult vãzduh cã a început sã-mi creascã aripi în interior şi trebuie neapãrat sã mã înscriu în loja masonicã a trandafirilor pentru a şti cîţi centimetrii mai sînt pînã în paradis.
Patria are multe feluri de a se exprima însã în cuvintele diafane existã o aşa mare democraţie,
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Abundenţa de metafore şi comparaţii apropie textul de poezie! Pare un poem in tr- un corp de text liric ( de s-o putea aşa ceva?). Oricum este interesant.
Dacã laşi titlul şi purici pe-îndelete aceastã micã prozã va ieşi o poezie cum spune manelistul, beton . Nu glumesc, ai multe imagini demne de un frumos poem . Poţi încerca ,sau nu ,este o pãrere !
