Spaţiul
dintre ore
este mai îngust
ca zâmbetul
unei femei timide,
de vreau sã trec
spre mijlocul zilei
trebuie sã mã subţiez
atât de mult
cã de aş traversa strada
sã-i pun primãverii
scara
sã se urce în copaci
aş avea nevoie
de o trecere de pietoni
latã
de câţiva centimetrii,
cred cã aş putea intra
lângã coapsele ei,
din tabloul de pe perete
fãrã sã-i deranjez rama.