Eu noaptea
scriu poeme în minte,
nu mã vede nimeni
când îi dau
de lucru inimii
sau mãsor
cu ruleta sângelui
distanţa dintre strofe,
tehnica
am învãţat-o
de la teiul din curte
ce fabricã ceai
în tãcere,
uneori ea,
îşi plimbã mâinile
prin pãrul meu
rãvãşindu-mi cuvintele,
dimineaţa când vreau
sã transcriu versurile
par un braţ de nuiele
aruncate înaintea primãverii
sã le îndrepte cu prospeţime.
