Autor:
Mihai Moșilă
( Lomias ) - [ POEZIE ]
Titlu:
Eu duc tava
( vers şi început de antivers )
( concept iniţiatic )
---------------
La toast voi înclina pahare, vai suspine,
aura pãrãsitã se va dedubla,
gustarea fi-va negustatã pentru mine,
Un travestit voi fi certat cu-orânduiri,
un gând finit,
pe tãvi ducând continuu de priviri,
Le voi servi la înãlţime de miliardari,
o-ntreagã afiliatã preoţime
se va ruga : dispari, dispari,
Danseazã probabilitatea, o valsez,
într-un coniac ce-a bulversat cetatea
torn, visez, rimez,
Dar vine doamna cea vopsitã-n eteral,
de-acum pe tavã-i iarna
şi pofte pline, pline într-un mall,
Întins ca lumânarea pe un ciob de porţelan
clipesc stingher în amintirea unui rob
ce n-anclinat paharul de un an,
Ci s-a tocit printre galere turnuri
ca sã îl ştie regii dintre ere
şi un borcan de lepãdate fumuri,
Şi-aş rupe hainele-ncepute de pe-oricine
sã-i aflu tainele,
la cine duc pe tavã şi cu cine,
Dar nu am timp iar tava s-a golit,
misterul dintre buze face show,
paharul se înclinã gol prin hãu,
De m-aş scãlda acum la zero grade,
iar o mulţime de m-ar cãuta,
gheţar aş fi, şi sunt cu tava.
Nr
Comentarii
Comentatori 1.
O poezie cu multa substanta,versuri bine construite, am citit cu placere!
Nicu Constantinescu 2.
Îmi place stilul tãu, foarte inovativ.
3.
-despre probabilitatea care danseaza un vals,
-despre un gand care a fost candva in stare bruta si a devenit finit de autor,
-despre o tava care a dus multe pe ea, asa de multe incat la final s-a golit si a ramas doar ea si cel care a scris despre tava...
Tiolia