Nu cã sunt mai palid decât Luna-n barbã,
Nici cã ştiu parola unui conjurat,
Dar când bei pastile de splendoare-n iarbã
Mi se-nfige ceva galben în ficat.
Poate cã sunt friguri transfrontaliere,
Sau venin de şarpe, de pe Jiu în jos,
Sau poate privirea mea fãcutã miere
Care te dezbracã foarte scandalos.
Aşa ceva, doamnã, nu s-a mai vãzut
De la Topîrceanu şi pânã la Hruşcã!
Ştiu cã am blazonul şifonat cam mult,
Dar nu vreau sã fim colindaţi goi puşcã.
Mie-mi plac cearşafuri, lenjerii Clubwear,
Sã le simt textura, sã le rup satinul,
Atingând curbura plinã de mister
Ce-mi strecoarã, galben, în ficat veninul.
Şiâ€"apoi sã-ţi colind, în semitransparenţã,
Când din valeâ€"n sus, când din sus spre vale,
Pânã când lãsând orişice decenţã
Sã mã-nfig în negrul goliciunii tale.
