Autor:	costel zăbran ( constantin zăbran ) - [ POEZIE ]
Titlu:	TÄ‚CIUNI DE DOR

TÄ‚CIUNI DE DOR Te chem în amurgul fierbinte de varã, În zorii de-argint eu mereu te chem, În clipa când lacrimi de aur coboarã, Scriind vechea iubire în noul poem. Te chem când duios apele cântã, Şi murmurul tainic se ridicã-n zbor, Vino iubito sufletu-mi descântã, Cu apã ne-nceputã şi tãciuni de dor.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	mulţumesc mult pentru apreciere	constantin zăbran
2.	as aprecia aceste versuri prin melancolia staruitoare a romantismului,romantism care,iata,ne aduce aminte de lordul poeziei romanesti:Mihai Eminescu. Felicitari!	Rage erudit
3.	Cate se pot spune despre dor !!! Unde incape atata dor in noi? Sau sa explicam ca la filozofie: ce este fericirea? Ce este dorul ?	Tiolia
4.	like	cotangenta
5.	Bine ai venit! Un poem frumos!	Elma

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]