VOI REVENI
Viaţa mea a fost un drum prelung,
Printr-o pãdure de stejari, umbroasã,
Nu ştiam nici eu unde voiam s-ajung,
M-am oprit într-o searã seninã şi frumoasã,
Într-o poianã minunatã,
Unde florile zâmbeau,
Şi pãsãrile vorbeau,
Într-o limbã coloratã.
Dar peste ani, pãdurea a îmbãtrânit,
Stejarii s-au uscat şi s-au desfrunzit,
Florile s-au ofilit,
Şi pãsãrile-au murit.
Am plecat îngândurat, cu pasul rar,
Printre copaci uscaţi cu ramul gol,
Priveam mişcarea frunzei de stejar,
Cum cade trist pe-o baltã cu nãmol.
Aş vrea sã mai vin la tine-ntâmplãtor,
Sã-mi ştergi din ploape stropii reci de ploaie,
Sã-mi iei în palmã inima, uşor
Sã nu mai plâng, mocnit, de-atâta dor,
Şi sã merg pe drumuri cu noroaie.
Şi oricâte toamne mã vor coperi,
Tu sã-mi presari în vise, zborul,
Şi-atunci când vei simţi,
Cât de crud e dorul,
Cheamã-mã,
Eu voi auzi,
Şi voi reveni
2013
|
