Durerea mea e strânsã-n chingi,
De un curcubeu,
Şi încuiatã de un zeu,
Pe care nu poţi sã-l atingi,
Şi nici sã-l înţelegi,
De soarta mea ,
N-ai cum sã mã deslegi.
Am vrut sã-ţi fiu şi pom şi ram,
În ochii tãi mã scufundam,
Când tu erai un mugure îmbobocit,
Cât m-am chinuit,
Cã n-am gãsit,
Un vers cu sunet cristalin,
De gâtul tãu sã îl anin,
Ca un colier diamantin,
Sã-ţi fiu soare,
Sã-ţi fiu ploaie,
Sã-i deschizi petalele în evantaie.
Dar aşa am fost ursit,
Într-o zi m-ai pãrãsit,
Şi pe nisipurile ce ardeau mocnit,
Mergeam aşa la întâmplare,
Zdrobit de dor,
Şi dorinţi amãgitoare.
Azi vreau sã uiţi de mine,
Cum sunt uitat de toţi,
Gândurile se închinã prin albe catedrale,
Pãrãsite, triste, goale,
Unde-s doar tãceri şi mâhnite nopţi
2011
...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Nu, nici nisipul incins nici Imensitatea apelor nu au facut sa fii parasit, dincontra, azi esti mai iubit ca atunci.
