Dorul meu e rupt dintr-o poveste,
Şi arde ca un câmp întins de maci,
Se-adapã doar cu vise şi îmi este
Teamã cã şi astãzi ai sã taci.
Versul şi mâine va cânta la fel ca ieri,
Ascunzându-se prin ierburi de smarald,
Vântul mã-nveleşte cu line adieri,
Alintându-mã zâmbind şi cald.
Scriu un vers pentru grãdinile în floare,
Dar pentru frumuseţea ta nu sunt cuvinte,
Când surâzi cu ochii de cicoare,
Eu te privesc tãcut, cuminte
Se-nvolburã în tainã gândurile mele,
Pãdurea parcã plânge, aripile mã dor,
Vino cu mine pe lunci cu albãstrele,
Şi sufletele noastre sã se roteascã-n zbor
2012
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Asa mai zic si eu!...Dragoste, entuziasm, speranta! Frumos!
