Autor:	costel zăbran ( constantin zăbran ) - [ POEZIE ]
Titlu:	POARTÄ‚-N UNIVERS

POARTÄ‚-N UNIVERS Cine-a cãutat în viaţã doar plãceri, A obosit, Şi-apoi îşi duce soarta-ncet, Plin de mâhnire, A tot cules din ceeace-a sãdit, Trezindu-se târziu, secãtuit Fãrã iubire, Nu vedem cum timpul Merge lângã noi, Zâmbind din mers, Dar culegând petale roz de flori, Sufletul meu mai scrie câte-un vers, Şi agãţându-se de nori, Deschide pentru noi, O poartã-n univers.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Iubirea dã sens mereu existenţei. Cu bune, cu rele, e rotiţa ce-ntreţine mecanismul! ;)	Mihaela Oancea
2.	Te cumpãneşte şi învaţã Sã stai cu viaţa faţã-n faţã De ea încearcã de te agaţã Chiar şi cu un firicel de aţã.	liliana
3.	Asa este Costele: poezia urca la cer si deschide portile raiului daca e scrisa din suflet asa cum o faci tu.	Nicu Constantinescu
4.	aşa aste allexya, eu sunt medic, şi într-adevãr nu existã niciun medicament care sã-ţi dea starea de bucurie pe care ţi-o dã poezia sau pictura	constantin zăbran
5.	Poezia, în sine, este un mare noroc pentru cine o îndrãgeşte, citeşte şi chiar scrie. E mai bunã decât orice medicament din lumea asta.

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]