Când am venit pe lume, destinul m-a ursit,
Sã te-ntâlnesc cândva, frumoasa mea iubitã,
Deodatã, mestecenii din lunci au înflorit,
Şi pânã-n cer se-aprinse iubirea rãscolitã.
Cum cântã ciocârlia frumuseţea lumii !
Şi duce pânã-n cer un dor de pe pãmânt,
Eu îţi ies-nainte, sus pe creasta culmii,
Cu-n buchet de flori de câmp, sã facem legãmânt.
Tu, dulcea mea fãpturã, eşti tot ce e iubire,
Tu, veşnicã rãsplatã a tot ce este bun,
Lângã tine voi simţi suprema întregire,
Dacã m-am risipit în viaţã,
În tine vreau sã mã adun
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
diagnosticul tãu e exact, cunoşti boala doar, nimeni nu vrea sã se trateze