UN CAZ NEOBIŞNUIT 2
Era prea de dimineaţã sã plec la servici, aşa cã
am mai lãlãit-o prin dormitor, la baie, prin bucãtãrie,
apoi m-am îmbrãcat şi am plecat. Am aşteptat cam
mult autobuzul în staţie, mi-era teamã cã am
întârziat, vreau sã mã uit la ceas, dar nu era pe mânã,
îl uitasem acasã. Am ajus la servici la timp, m-am aşezat
la birou, şi, surprizã, ceasul era pe birou, privesc cadranul
şi înţeleg, ceasul o luase înainte. Am avut o zi proastã, am
lucrat neatent şi fãrã spor, de-abea aşteptam ora de plecare,
în sfârşit am ajuns acasã şi mã uit sã vãd ce orã era, ceasul
nu era la mânã, îl uitasem la servici. M-am dus la bucãtãrie,
mi-am pregãtit masa (locuiam singur), mã întorc în birou,
ceasul era acolo, mã uit la cadran, şi m-am lãmurit,
ceasul rãmãsese în urmã. La ora 5, eram invitat de cel
mai bun prieten al meu, Prof. Fizicescu, un ilustru fizician,
cercetãtor la Institutul de Fizicã Atomicã. El, pentru
prima oarã în România, realizase prin procedeul
Kirlian, fotografii ale planului astral, sau dublul-eteric,
pe care îl au toate structurile vii, care se vede pe fotografie
ca un halou alb, de grosimi diferite, dar care şi impregneazã
structura respectivã, asigurând transmiterea influxului
nervos, Când conturul acestui plan se vede zdrenţuit
e semn cã acea fiinţã e bolnavã sau urmeazã sã se
îmbolnãveascã, Sunt oameni înzestraţi cu capacitatea
de a vedea acest plan şi de a reuşi prin anumite tehnici
sã-l refacã în cazul când e deformat, aceşti clarvãzãtori
sunt puţini, foarte mulţi sunt şarlatani, acest plan, la sfinţi
este aura, la oameni stafia, care persistã şi dupã moarte
dar şi ea se dizolvã cu încetul, devenind o vibraţie în planul
spiritual al persoanei respective
VA URMA
|
