Viaţa m-a purtat şi pe cãrãri cu gropi,
Nu doar pe drumuri asfaltate poţi ca sã cutreeri,
Dãm mereu uitãrii tot ce am trãit ieri,
Şi amintirile nu vrei sã le dezgropi,
Aşa, n-o sã ştim adevãrul niciodatã,
Trecem prin viaţã nepãsãtori, miopi,
Adevãrul e doar într-o inimã curatã.
Pe drumuri desfundate vreau sã merg mereu,
Chiar dacã noroiul zâmbetu-l umbreşte,
Drumul cu gropi te ţine viu şi te trezeşte,
El este calea cãtre Dumnezeu
