Oameni , nu lãsaţi pârloagã ogorul ,
Nu puneţi pe pãduri toporul ,
Nu ascultaţi ce spune amãgitorul ,
Nu vedeţi cã vine din infern ?
Când vã promite plãcerea şi belşugul etern ?
Oameni , nu vã distrugeţi viitorul ,
Nu scuipaţi pe sfinţii din perete ,
Nu-L minţiţi pe Domnul cu secrete ,
Nu lãsaţi sufletul sã guste doar amorul ,
Cu plãceri deşarte sã se-mbete .
Nu daţi cu biciul în calul cãzut ,
El munceşte pentru voi ca un sclav de rând ,
Nu goniţi câinele ce stã la uşã abãtut ,
Priviţi-l în ochi cât e de credincios ,
Deşi este atâta de flãmând ,
El vã cere ,
Mai degramã o mângâiere
Decât un os ,
Sã nu credeţi cã sunteţi nişte eroi ,
Dacã murdãriţi sufletele din voi ,
Nu trageţi în pãsãri cu pistoale ,
Nu vã bateţi joc de fiinţe necãjite ,
Nu fiţi cu inimile goale ,
De Crãciun , ca nişte epave ruginite .
Deschideţi uşa, sufletul sã creascã ,
Când coboarã luceferii în casã ,
Invitaţi-L pe Isus la masã ,
Pâinea şi vinul ca sã le sfinţeascã
Cãci pâinea şi vinul ce le duceţi la gurã
Nu mai este hranã , ci cuminecãturã ,
Pe îngeri pimiţi-i sã doarmã ,
Lângã voi cu capul pe pernã ,
Doar Raiul sã vã fie grãdina ,
În fiinţa voastrã eternã
.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Versurile dvs se caracterizeazã prin muzicalitate, dar şi redarea unor imagini vii, puternic colorate. Sunteti atras de joaca literelor şi a cuvintelor.
