Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	DIALOG CU MOŞ CRÄ‚CIUN

La geam bate un om bun, Mã trezeşte-n miez de noapte Şi-mi vorbeşte doar în şoapte: Am vãzut cã-i Moş Crãciun. Mã întreabã ce şi dacã Aş dori sã-mi dãruiascã, Fiindcã-a fost sã mã gãseascã În asta noapte magicã. -Moş Crãciun, eu rogu-te, Dacã sincer mã iubeşti, Linişte sã-mi dãruieşti Şi mai multã sãnãtate! -Stai sã vãd îmi spune Moşul: Eşti cuminte; vãd nepoate!... Linişte vrei, sãnãtate, … Nu cred cã mãâ€"ncape coşul! E şi scris cã eşti cuminte, Pe nimeni n-ai supãrat Şi cã eşti un om curat, Dar ce-mi ceri sunt lucruri sfinte Şi mã depãşesc nepoate; Daruri am pentru copii, Dulciuri şi cu jucãrii, Ce-mi ceri tu, zãu nu se poate! Cere-mi doar ce pot şi eu, Îţi dau dulciuri asortate; Dragul meu, linişte şi sãnãtate Îţi dã numai Dumnezeu!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	O adevarata arta, ce vine ca un har ce omul trebuie sã-l slujeascã, oricât de anevoios ar fi.	Tiolia
2.	inspiratã poezie nicule, iar ultimul vers care dã înţeles poeziei e sublim	constantin zăbran
3.	Frumos mesaj! Dar si dulciurile sunt bune, dau o stare de bine, de fericire, de energie...

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]