Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	SALVAREA DIN CER

Pe-ntinsele câmpuri Troiene s-aştern, Viscolul loveşte ca în infern, În viscol sunt oameni pe drumuri. Captivi în zãpadã sunt mii de drumeţi: Şi bãrbaţi, şi copii, şi femei Iar gerul îngheaţã şi sufletu-n ei, Speriaţi sunt şi acoperiţi de nãmeţi. Drumarii nici ei nu mai rãzbesc, Elicopterele nu au drept de survol, Doar îngerii au liber la zbor Iar oamenii sperã-n miracol ceresc. Salvãrile sunt rãmase pe drum Cu bolnavi dependenţi de urgenţã, Şi gravide-n travaliu, grea penitenţã, Iar iarna şi timpul, doi monştri acum. Unii bãtrâni şi-au şoptit testamentul; Nu mai simt urgia cea mare, Sunt copii nãscuţi în salvare, Diabeticii nuâ€"şi pot lua tratamentul. Nãpraznica iarnã loveşte brutal, În ţarã a intrat fãrã vizã, Nu întreabã pe cei ce au de fãcut dializã, Nu-i pasã când loveşte fatal. Iarna polarãâ€"i venitã la noi în vacanţã, Îşi face mendrele, pusã e pe urgii, Pe unde trece stârneşte stihii Arãtându-şi mutra hidoasã de cloanţa. Acoperite-n zãpezi rãmân case Iar bãtrâni şi copii mor de ger, Parcã pãmântul uitat e, de cer, Şi alte viscole bat nemiloase. Cei plãtiţi sã acţioneze, Ca de obicei sunt depãşiţi, Fac doar comisii sã analizeze În loc sã intervinã uniţi. Dupã zile de luptã nedreaptã În care cei mai plãpânzi au pierit, Salvarea tot din cer a venit Şi treptat, treptat, vremea se-ndreaptã. Speranţa alungã încet disperarea, Odiseea se-ncheie acum, Oamenii pornesc iar la drum Iar peste lume soarele îşi face menirea.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Va multumesc pentru lectura si transmit mesajul pentru Costel.	Nicu Constantinescu
2.	semn de lectura placuta si multa sanantate domnului Zabran!!!	necol29
3.	Imi pare rau sa aud asta. Ii doresc multa sanatate si Dumnezeu sa-l vindece.
4.	Multumesc Allexya pentru citire! Costel Zabran prietenul nostru nu e bine, e inca in spital, sper sa=l ajute Dumnezeu sa se insanatoseasca repede, ii simtim lipsa.	Nicu Constantinescu
5.	Este o iarna cumplita afara, dar as minti sa spun ca nu-mi place, in sensul ca este o iarna adevarata. Sper, totusi, sa nu tina prea mult. Versurile spun adevarul, arata cat de neputinciosi suntem in calea naturii, cat de mici. Se incheie frumos, oprimist si inevitabil cred ca dupa o astfel de vreme, va veni si soarele. Parca ai luat o mana de zapada si ai pus-o in aceste versuri. Ce mai stiti de domnul Zabran?

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]