Autor:	Nicu Constantinescu ( Nicu Constantinescu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	CÂND PRIME FRUNZEâ€"NGÄ‚LBENITE

Când prime frunze-ngãlbenite Au început se zboare-n vânt, Pãdurile de nori umbrite Se înclinau pânã-n pãmânt, Simţeam în sufletu-mi durerea Cãci mã despart de vara dulce Fãrã de-a fi avut puterea Sã simt mirajul ce se duce. Se duc iubiri pe cãi streine, Neîmpliniri rãmân în noi, Se veştejesc flori pe coline Şi-adesea sufletul din noi. Noi oamenii suntem robiţi Naturii ce ne înconjoarã, De multe ori, ca scoşi din minţi Trãim goliţi, pe dinafarã. Nu-nţeleg de ce adesea Suntem mici şi plini de teamã Şi viaţa ne-o facem grea, Fãrã sevã, fãrã noimã: Poate cã din ignoranţã Şi preocupãri mãrunte, Ne-ndepãrtãm de substanţã De parcã nu avem minte. Ne urâm fãrã motive Şi ne facem singuri rãu, N-avem idei creative Şi ne cunfundam în hãu. Dumnezeu ne-a dat puterea Sã iubim ce ne-nconjoarã, Trebuie doar s-avem vrerea Sã nu trãim într-o doarã. În goana vieţii prea nebunã Noi nu avem nici când, nici cum, Sã ne luãm hrana cereascã Din primãvara cu parfum.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Multumesc Elena, seara frumoasa!	Nicu Constantinescu
2.	Sã nu trãim într-o doarã.... Mi-a plãcut, Nicule!	ellylena
3.	Multumesc mult Allexya!	Nicu Constantinescu
4.	Frumos, frumos!!
5.	Victore, toamna si toamna vietii vin fara sa ne intrebe.	Nicu Constantinescu
6.	Neîmpliniri rãmân în noi - aceasta este durerea principalã a toamnelor noastre.	bragagiu
7.	Sarut mana Mihaela, ma bucur daca prin versurile mele reusesc sa transmit cate ceva.	Nicu Constantinescu
8.	Multumesc mult domnule profesor!	Nicu Constantinescu
9.	Corect...doar sã vrem, sã ne dorim suficient a ne apropia de ceea ce conteazã pentru sufletul nostru. O adevãratã pledoarie pentru ceea ce trebuie sã fie homo novus. Felicitãri!	Mihaela Oancea
10.	Corect...doar sã vrem, sã ne dorim suficient a ne apropia de ceea ce conteazã pentru sufletul nostru. O adevãratã pledoarie pentru ceea ce trebuie sã fie homo novus. Felicitãri!	Mihaela Oancea
11.	Se vestejesc flori pe coline Şi-adesea sufletul din noi. Frumos şi în acelaşi timp trist. Încã o poezie frumoasã.	BC1944

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]