Toamna pãşea hotãrâtã
În condurii-i arãmii,
Prin zãvoaie cu sitari şi piţigoi,
Acolo unde ne duceam şi noi
Toate patimile.
Priveam azurul şi zâmbetele
Zburau precum rândunelele
Cercetate de ochi flãmânzi
Ce-şi pãstrau observaţiile
În caiete de culori diferite,
Între foile cãrora, tainic,
Adormiserã de astã-varã
Câţiva irişi albi, de catifea.
De abia astept sa vina toamna, e anotimpul meu favorit, iar aceasta poezie mi-a adus o farama din toamna. Versurile au un aer nostalgic, dar si inocent si pe alocuri creioneaza copilaria, iubirea ... Imi place:)
4.
Aşa este - toamna invitã cu generozitate cu un popas pe portativul amintirii! Mulţumiri pentru aprecieri şi pentru timpul oferit!
