Autor:	Dandu Simona ( un fluture ) - [ PROZA ]
Titlu:	Oglinda

Prima iubire m-a durut enorm. Prima iubire nu se uitã… Buza superioarã mi-e rãsfrântã. Îmi spuneai cã e semnul nervozitãţii mele. Ciudat. Nu sunt nervoasã, nu aş putea, îmi lipseşte energia pentru aşa ceva. M-ai pustiit. Mi-aş dori ca oglinda sã mã mintã. Prefer sã închid ochii....îmi vreau pleoapele sãrutate...dacã ar veni cineva...altcineva ! Nu am luptat pentru tine, mai ştii ? Azi, nici nu mai vreau sã lupt. Palavre. Eşti un kitch. Şi eu la fel. Pentru cã te-am iubit cu o forţã patetic de mare. Îmi trec degetul pe gât şi îţi aud respiraţia. Respiri în ritmul conştiinţei care mã chinuie. Te-am iubit? Mult… Te iubesc? Mai conteazã? Tu , cel care mi-ai aşezat cândva capul pe pernã, crezând cã îţi aparţin. Greşit. Tu, cel care nu ai putut sã mã schimbi şi te-ai resemnat , te-ai minţit spunându-mi blând « nu te voi obliga niciodatã sã faci ceva ce nu vrei » Eu...care te-am crezut.... şi te-am iubit tot mai mult, crezând cã mã vei accepta....aşa cum sunt : Tãcutã, nesigurã, umilã....sclavã.... Tu...care nu mi-ai spus niciodatã cã sunt frumoasã.... Tu, care ai vrut sã mã schimbi. M-ai schimbat. Din pãcate, nu când ai vrut, şi nu cum ai vrut. Târziu pentru regrete,”noi” s-a cam veştejit. Deschide ochii, Simona. Ochii aceia de culoarea vântului turbat. Verdele imprecis cu gri-ul vântului nebun. Eşti un kitch. La fel şi eu.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	stãri fireşti într-o nefireascã ordine prima iubire... e ca un botez	cotangenta

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]