Sã stai!
Sã nu pleci azi! Mai stai puţin si mâine!
Am pentru tine-o nostalgie-n glas
Şi-mi vin cuvinte calde şi nocturne
Când umbra mea te urmãreşte pas cu pas.
Ai trenul tãu. Sã-i construieşti o garã
La mine-n suflet locul e pustiu.
Tu poţi sã stai cât vrei. Mãcar o searã!
De ani luminã vreau ca sã te ştiu!
O sã revin cu umbra lângã tine.
Şi în cuvinte... roţi de tren venind
Iar eu te-aştept în gara ta cuminte
Cu nopţile prin vis cãlãtorind.
Ti-aş mângâia cu degete lumina.
Dar anii tãi m-opresc de la - nceput
Şi-mi spun s-aştept la noapte luna plinã
În gara ta prin care n-am trecut.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Frumoasa! O dorinta imensa de dragoste, aproape cosmica.
