Autor:	Victor Bragagiu ( bragagiu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Flãcãu tomnatic

Toamna-şi prinse în agrafe Roşcovanele ei plete Cu-aerele filosoafe Se perindã pe-ndelete. Vântul îi surâde slugã Cu un zâmbet larg de pepeni Dându-se dupã o glugã De hlujeni scorţoşi şi ţepeni. Buruienele-ncâlcirã Pe sub pasul ei voroava Şi cu râvnã volontirã Îi înalţã-n ceruri slava. Iar ea vine în şalincã Purpurie şi ţesutã Unde-n triluri de tilincã, Unde-n tropot de bãtutã. Trece fãrã de pereche O mireasã ce pãşise Undeva în vremea veche Ce-a rãmas numai prin vise. Îi zâmbesc şi eu ca vântul Retrãgându-mã din cale Şi încerc sã-i spun cuvântul Sã nu fie beat de jale. Ci vorbesc ca şi un mire Aurit în glas şi-n faţã Tot versete de iubire Caligrafiate-n viaţã. Mã înclin uşor ca sãlcii Care curg şi curg pe valuri Şi-i vorbesc slovele pãcii Lãmurinde idealuri. S-a oprit pe-o clipã Zâna Dintre freamãte înalte Şi mi-atinse gingaş mâna Cu o stea moale de paltin. ”Ce mai faci?!” - mi-ar spune parcã, Dar n-a spus nimic din toate Aşteptând în cârd sã treacã Gâştele întârziate. ”Te aştept - am spus mai tare - Ca sã treci pe-aici, crãiasã, Fãrã pofte de valoare În privirea bucuroasã. Ca sã port în lungul vieţii În odihnã şi în umblet Minunata-ţi frumuseţe În adânc şi-adânc de suflet...” Lângã veacurile-apuse Îi vãd tremurul mãtasei Încântat cã ea trecuse, Amãrât cã eu rãmasei.

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]