Încã-o noapte lungã, neagrã, sãvârşitu-sa acum
Şi prin aer, peste sate, se împrãştie iar fum.
Vântul, ce sãlbatic fuse, se mai potoli puţin,
Raze albe de luminã rãzbat norii care vin.
Ca o sprintenã scânteie prin vãpaia în culori
Soarele, rotund şi vesel, se înalţã printre nori
Luminând o vale-adâncã între trei dealuri cuprinsã
Peste care-i aşternutã o perdea de nea, întinsã.
Ici şi colo din zãpadã câte-un ghiocel rãsare
Şi zâmbind a vreme bunã se închinã cãtre soare.
Murmurând uşor, la vale un pârâu îşi face drum
Prin desene reci de gheaţã ce se vor preface-n scrum.
În îndepãrtata zare care cerne norii suri
A fugit crivãţul aspru sã se-ascundã prin pãduri.
Sus, pe ceru-nseninat un stol de cocori se vede,
Prin omãtul albãstrui o umbrã ce cerb se pierde.
Totu-i linişte-mprejur şi-un parfum de primãvarã
Printre pietre, printre trestii, printre arbori se strecoarã.
Primãvara, mândra zânã, pe-o culme de deal apare
Îmbrãcatã-n flori şi fluturi, cu alai de sãrbãtoare.
din volumul â€ţGhiduşii de adolescentâ€, 1984
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Pentru cã şi eu am scris despre primãvarã, sunt geloasã şi invidioasã, cã a ta e mai frumoasã.
