Se prãbuşesc clipele peste aceste
nãvalnice inimi. Cântã tãcerile
valsuri de piatrã oceanicã.
Nu trece nimeni pe uliţa rece
a nedumeririi, au plecat lumile
spre o destinaţie zadarnicã.
Vântul înfulecã frunze cu ostentaţie
inexorabilã. Întreg regnul vegetal
suferã de anemie endemicã.
Triunghiuri pe cer secerã norii
lui septembrie, dorurile intrã uşor
într-o instinctulã polemicã.