MOTTO: â€ţAcest lucru gingaş, înaripat şi sacru.†(definiţia platonianã a poeziei)
Din revista Fereastra, nr.99-100, XI-XII, octombrie â€" noiembrie 2015, pag.36 şi urmãtoarele, aflãm: FESTIVALUL NAÅ¢IONAL DE LITERATURÄ‚ â€ţAGATHA GRIGORESCU BACOVIA†- EDIÅ¢IA A IX-A, 2015.
Juriul Festivalului a fost format din:
-Nicolae Bãciuţ (om de culturã, editor şi - mai ales - poet, redactor-şef al revistei â€ţVatra Veche†din Târgu Mureş);
-Valeria Manta Tãicuţu (redactor-şef al revistei â€ţSpaţii culturale†şi membrã în conducerea USR - Filiala Bacãu);
-Victoria Milescu (poet - USR Bucureşti);
-Rodian Drãgoi (poet - USR Bucureşti),
-Alexandru Jurcan (poet, prozator, regizor de teatru, membru USR, Filiala Cluj),
-Lucian Mãnãilescu (redactor-şef al revistei â€ţFereastraâ€, membru USR, Filiala Bacãu);
-Emil Proşcan (primarul oraşului Mizil).
În urma deliberãrilor au fost desemnaţi urmãtorii câştigãtori:
Marele Premiu: Adam Armina Flavia din Târgu Mureş. A absolvit Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţie. A publicat 6 volume de poezie.
Având în vedere cã o cunosc personal pe laureatã, inclusiv o parte din creaţia sa literarã (aş fi aşadar subiectiv), mã voi limita la aprecierea cã are poezii mult mai bune decât cele premiate.
X
Premiul I - Poezie: Negru Alexandra din Suceava. Absolventã a Facultãţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicãrii, Universitatea â€ţŞtefan cel Mareâ€, Suceava.
Titluri de poezie: Switch, Drama queen, deviant 0.3, Deviant 0.4, Dezaxare, Jackpot, Stabilizare.
Citate din poeziile premiate:
â€ţun somn alb de ospiciu şi
o hologramã care-mi ţine de urât
în minte (...)â€
- din poezia â€ţSwitchâ€.
X
â€ţne-am aminti de intimitatea aceea întâmplãtoare,
de jocul erotic şi de beţie,
de pãdurea radioactivã
şi de fribrilaţiile
de sub rochia înfloratã şi muzica nepãmânteanã
(...)
şi vom fuma
ţigãri moldoveneşti
pe marginea trotuarului
unde
un om a strivit ţeasta unui câine şi a blestemat†â€"
-din poezia â€ţDrama queenâ€
X
â€ţ21 de ani şi viaţa-i frumoasã, un haos radiant
şi holograme rãvãşite
dansând cu picioarele goale
prin mintea mea (...)â€
â€" din poezia â€ţJackpotâ€.
Şi multe altele, asemãnãtoare.
X
Premiul I - Prozã: Popescu Mariana din Bucureşti. Absolventã a Facultãţii de Litere (Universitatea Bucureşti) â€" Departamentul Studii Culturale Europene (2005)
Fragmente din proza premiatã, intitulatã â€ţCerceii sãi foarte strãlucitoriâ€:
â€ţO suni pe fosta ta prietenã, te gândeşti cã e mai comod aşa, poate cã şi ea stã pe canapeaua ei şi se gândeşte cã ar vrea sã mângâie pielea unui bãrbat. Poate bãrbatul ãla vei fi chiar tu, aşa cum ai fost de atâtea ori. E ca atunci când vrei ceva de mâncare, rapid, comod şi care sã îţi placã. E ca atunci când mergi la fast-food şi comanzi tot ce-ţi trece prin cap, fãrã sã te gândeşti la consecinţe, fãrã sã te simţi vinovat pentru chestiile alea artificiale şi nesãnãtoase. Vocea femeii e plictisitã. Se mai învioreazã puţin pe parcursul conversaţiei, ţi-o imaginezi, întinsã pe canapea, într-o lenjerie minusculã, jucându-se cu şuviţele de pãr, zâmbitoare. Conversaţia continuã, glumiţi, flirtaţi, simţi dorinţa din vocea ei şi pentru tine asta începe sã fie de ajuns. Nu mai e fast-food, e fast-talk. Nu e sex prin telefon, nu mergeţi atât de departe, e doar o prostealã care pe ea o stârneşte, ar vrea sã vã vedeţi, sã faceţi sex, dar ţie începe sã ţi se parã tot mai suficientã conversaţia asta. Ştii cã ai fi putut sã o ai din nou, dacã ai fi vrut şi te bucuri sã rãmâi cu victoria asta, ţi se pare cea mai bunã opţiune. Mângâi pielea canapelei care acum s-a mai încãlzit şi zâmbeşti mulţumit. Încerci sã închei discuţia, te retragi delicat şi pe mãsurã ce femeia pare tot mai nerãbdãtoare sã audã cã o aştepţi pe la tine, cã ţi-e dor de ea şi de vremurile frumoase tu pari tot mai nerãbdãtor sã închizi telefonul. O faci, îi spui cã aşteptai pe cineva şi persoana tocmai a sunat la uşã. Te simţi bine cu dezamãgirea ei atunci când închizi telefonulâ€. (...)
â€ţAtunci vei cãlãtori frumos şi civilizat în cutiuţa ta de tablã, vei fi o sardinã de lux, o sardinã singularã sub capota neapãrat argintie. Sau, în orice caz, vei împãrţi cutia cu o sardinã blondã-platinat, obligatoriu cu ţâţe mari şi naturale, pe care ea le va dezveli lasciv în faţa ta pe o stradã lãturalnicã, apoi îţi va lua mâna şi o va duce hotãrâtã pe sub fustã, între coapsele ei subţiri pentru cã va dori foarte mult sã facã sex cu tine în maşina ta nouã, strãlucitoare. Nu cã n-aţi avea unde s-o faceţi (doar ai apartamentul tãu), dar sexul în maşinã e un clişeu pe care o blondã cu ţâţe mari nu-l poate rataâ€.
Şi multe altele, asemãnãtoare.
X
Premiul II - Poezie: Braşoavã Dana Ştefania din Târgu-Jiu. Studentã la Facultatea de Litere din cadrul Universitãţii Bucureşti. Debut editorial cu volumul de versuri: â€ţApostrof între lumiâ€, Editura Pim, Iaşi (2014).
Citate din poeziile premiate:
â€ţo datã pe lunã ţin cuvintele sub limbã ca
pe o nitroglicerinã expiratã de 7 ani
la fel de lipsitã de sens
ca hainele de duminicã dimineaţa
(...)
du-te fãrã grijã-n jos pe scãri nici
la 6,7 pe Richter ele nu se dãrâmã înaintea
mea. eu mã autodemolez
-process anevoios de poet citit doar la
Liturghia de la zece†â€"
-din poezia â€ţDumnezeu îşi cautã înlocuitorâ€
X
â€ţîncolãciţi la cãldurã
îmi hiberneazã şerpii
sub pieleâ€
â€" din poezia Ispita.
Şi multe altele, asemãnãtoare.
X
Premiul III - Poezie: Sibechii Vlad din localitatea Boroaia, judeţul Suceava. Doctorand în Filologie.
Citate din poeziile premiate:
â€ţmotoarele create de noi sunt sfãrâmate
în interiorul paginii printre iambii suitori
şi chinuitoarele obsesiiâ€
-din poezia â€ţsuntem stãpânii propriului timpâ€
X
â€ţtoate în oraşul acesta au o legãturã
de la mustaţa profului de mate la pãlãria agãţatã
în cuier. poetul albastru iubeşte
o trompetã care seamãnã dupã câteva pahare
cu kim basingerâ€
-din poezia â€ţvreau ploileâ€
Şi multe altele, asemãnãtoare.
X
Au mai fost acordate câteva alte premii şi menţiuni. Pentru multe creaţii asemãnãtoare.
ATENÅ¢IE! Toate abaterile de la normele Gramaticii limbii române (prin care este batjocoritã flagrant â€ţLimba vechilor cazaniiâ€) aparţin autorilor. Eu le-am redat fidel, spre exemplificare, cu un sporit grad de lehamite.
X
OBSERVAÅ¢II: Se poate lesne constata cã în juriu s-au aflat nu mai puţin de 5 membri ai Uniunii Scriitorilor din România. (De care, cu excepţia d-lui Lucian Mãnãilescu, nu am auzit absolut deloc, habar n-am cine sunt). Dar ştim cu toţii, este un truism, faptul cã U.S.R. e o instituţie demult compromisã. Am citit fragmente din creaţiile literare ale unor membrii U.S.R. (poezii, eseuri, pamflete, fragmente de nuvele, de roman) şi m-am îngrozit: subculturã fãţişã, mediocritate, vulgaritate, frivolitate, limbã românã maltratatã. Un exemplu elocvent: Mircea Dinescu (laureat al Premiului U.S.R. pentru debut, de trei ori laureat al Premiului U.S.R. pentru poezie), este un bãiat simpatic, un bun bucãtar şi om de afaceri, dar poezia lui (atât de lãudatã), cu câteva excepţii fericite, nu face doi bani. (Am scris pe larg, argumentat, despre acest subiect, într-un eseu critic publicat anterior). Mai mult, culisele U.S.R. consituie o sursã continuã de scandaluri: bisericuţe, lupte-intestine, echimoze, fracturi, excluderi de membri, contestãri, proteste împotriva conducerii ş.a.m.d. Iatã unul din multitudinea de exemple în acest sens: â€ţUSR nu a fost înscrisã legal în Registrul oficial al asociaţiilor şi fundaţiilor. Drept urmare, modificãrile statutului USR în 2009 şi 2013 au fost ilegal adoptate şi au ignorat prevederile cadrului legal. În baza statutului modificat, s-au ales (şi reales), ba chiar au şi funcţionat, organe de conducere ilegale. Respectivele organe de conducere au purces (desigur, tot ilegal) la excluderea şi sancţionarea unor colegi de-ai noştri ce aveau, totuşi, calitate legalã de membri.(...) Şi, ca sã mai lãmurim o confuzie legatã de Uniunea Scriitorilor, amintim tuturor cã USR nu este reprezentanta literaturii române: USR nu-i reprezintã decât pe acei scriitori români, încã în viaţã, care au cerut sã facã parte din aceastã organizaţie. USR nu conferã talent, celebritate sau succes, nici nu faciliteazã suspecte relaţii cu posteritatea ori clasicizarea â€" USR este un instrument sindical, care-şi solidarizeazã membrii pentru a dobândi respect şi recunoaştere în societate. De altfel, în armonie cu sistemul de valori româneşti şi europene, USR nu (mai) poate sã fie o uniune de creaţie, ci o uniune de creatori, care acceptã sã nu-şi punã creaţia literarã la cheremul puternicilor zileiâ€. (citate din Protestul neexcluşilor - Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România, postat pe site-ul “Reţeaua literarã†în 26 martie 2016).
X
O dragã prietenã de-a mea (verişoarã a reputatului Lucian Boia) mi-a propus în vara acestui an sã mã înscriu şi eu în U.S.R. I-am mulţumit, cum se cuvine, şi i-am mãrturisit cã nu vreau sã am de-a face nici mãcar tangenţial cu aceastã U.S.R., oricât de titratã ar fi ea, chiar dacã conducerea (cacofonie intenţonatã!) uniunii m-ar întâmpina pe covorul roşu, cu fanfarã militarã şi alte onoruri, şi cu o indemnizaţie lunarã de 10.000 euro. I-am mai explicat prietenei mele cã am cunoştinţã despre faptul cã existã şi membrii U.S.R. cu bunã reputaţie, scriitori de înalt nivel artistic. Însã eu prefer sã rãmân independent, în afara oricãrei asociaţii, iar din independenţa mea sã îi admir pe marii oameni de culturã, indiferent din ce organizaţie, tabãrã sau bisericuţã ar face ei parte. Nu judec niciodatã vreo persoanã anume, judec doar stãrile de lucruri.
În concluzie, nu mã mir dacã 4 componenţi ai juriului (membri U.S.R.) au acordat, la FESTIVALUL NAÅ¢IONAL DE LITERATURÄ‚ â€ţAGATHA GRIGORESCU BACOVIA†- EDIÅ¢IA A IX-A, 2015, premiile I, II şi III elucubraţiilor fantasmagorice, oligofrene şi mizerabile din care am citat mai sus. Mã mirã însã faptul cã d-l Lucian Mãnãilescu (redactor-şef al revistei â€ţFereastraâ€, membru şi dânsul al U.S.R., Filiala Bacãu), care scrie poezie valoroasã şi pe care am avut onoarea sã îl cunosc personal la un festival desfãşurat la Geoagiu, jud. Hunedoara la sfârşitul lui august a.c., ocazie cu care am constatat cã este şi un om de omenie, modest şi cumpãtat, precum şi d-l Emil Proşcan (primarul oraşului Mizil) â€" doi oameni care însufleţesc revista de înaltã ţinutã denumitã â€ţFereastraâ€, au putut sã acorde premii aberaţiilor submediocre menţionate mai sus. De asemenea, o mare dezamãgire pentru mine este prezenţa în juriu şi a d-lui Nicolae Bãciuţ, redactor-şef al unei alte reviste recunoscute ca valoroasã printre scriitori: â€ţVatra Veche†din Târgu Mureş, şi totodatã organizator al Festivalului anual de poezie religioasã â€ţCredoâ€. Stimaţi domni Lucian Mãnãilescu, Emil Proşcan, Nicolae Bãciuţ, cum aţi putut sã acordaţi premiile I (la poezie şi prozã), II (la poezie) şi III (la poezie) acestor rebuturi literare? Iertaţi-mã, dar nu vã recunosc. Nu ştiu ce criterii aţi avut în vedere: încurajarea postmodernismului? (curent literar anticreştin şi anticultural, grotesc pânã la paroxism); frumuseţea fizicã a premiantelor? (într-adevãr, sunt foarte frumoase, le-am vãzut fotografiile publicate în â€ţFereastraâ€, dar atunci trebuia sã le trimiteţi la un concurs de â€ţMissâ€); afirmarea tinerelor talente? (dar premianţii ãştia au talent? Mie îmi inspirã milã: ar fi trebuit sã le recomandaţi un psihiatru şi sã-i sfãtuiţi sã se lase de mâzgãlit hârtia â€" şi-aşa am cam rãmas fãrã copaci. Şi când te gândeşti cã fãtuţele astea sunt studente sau absolvente ale unor facultãţi de litere, iar un premiant este chiar doctorand în Filologie!). Stimaţi domni Lucian Mãnãilescu, Emil Proşcan, Nicolae Bãciuţ, repet: m-aţi dezamãgit profund!
X