Pasind printre cuvinte, inima mea tace
Gandind tot inainte, privesc spre inapoi
Popasul rugii sfinte rasfira-n spovedanii
De azi si de altminteri, ai sufletului nori
Aburc o veche taina in spatele-mi cel garbov
Manand-o mai agale spre-amurgului taram
Prin ziua ce se scurge cu licariri si umbre
La marginea uitarii, in codri desi de ulm
Cararea spre adancuri e plina de unghere
Soptind in noaptea alba a lunii de granit
Parc-ascunzand stangace noian de giuvaere
Necunoscute inca de cugetul uimit
Ramane o vointa, vie precum lumina :
Aceea de-a rodi, de-a pururi, insutit !
In cercuri fine zboara azi iara ciocarlia
Naltand la ceruri dorul unui estet uimit.
