Autor:	Sabina Buica ( Smaranda ) - [ ESEU ]
Titlu:	Inca o aberatie

Si iar zic aceeasi chestie: “Mereu pornim de la nimic si ajungem undeva”. Totul se repeta dupa un anumit model. Cauza- efect. Unii au “potrivit” cauza la efect intr-un mod logic si plauzibil, insa fara sa o afle cu adevarat. Numai ca de data asta se vad doar niste cruci vii intre cer si pamant... Suntem noi, oamenii, undeva pe niste drumuri, unele drepte altele serpuinde si intortocheate. Insa toate ajung la un punct de confluenta, alturandu-se, formand un singur drum, comun tuturor. Asta pentru ca toti vrem sa ajungem Acolo, pe drumul cel mai scurt si cel mai usor de parcurs. Cu totii traim o lupta ale carei ravagii se fac simtite dincolo de propria persoana. Iar lupta asta se numeste SUPRAVIETUIRE. Asta facem zilnic. Supravietuim atat propriilor frustrari si probleme, cat si celor straine noua, iar asta pentru ca ceilalti isi cladesc, isi sprijina supravietuirea pe noi. Asta facem si noi la randul nostru, indiferent daca propriile convingeri si credinte par sau nu sa fie in acord cu ale celorlalti. Astfel, ori suntem influentati, daca suntem indeajuns de slabi, ori influentam daca altii sunt mai slabi ca noi. Dar in majoritatea situatiilor, ni se intampla ambele. Asa functionam. Asa am daramat si am construit. Asa am pornit si asa ne-am croit drumul. Asa am ajuns la conceptul de "societate" care per ansamblu inseamna o adunatura de oameni total diferiti dar care joaca un joc anume (nu stiu exact care) pe un teren comun. Suntem oare o echipa? Sau vreo 6-7 miliarde?...

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Vai... Ce surpriza... iti multumesc tare. nu ma asteptam.. chiar nu ma asteptam..	Smaranda
2.	Pentru sufleţelul Sabinei: Sã depãşim mometul ''cauzã-efect'' De te-am fãcut sã suferi Eu pot sã-i dau ''eject''. În suflet pune-ţi nuferi Nu cruci nefericite. Chiar pieptul de te doare Şi carnea ţi se frânge Dã-i traiului culoare Şi viaţa va învinge Nu supravieţuirea. Talentul tãu e unic Oglindã peste lume Chiar fãrã diacritic Tu ai un charm anume. Nu neglija licenţa M.L. (ghici!)	liliana
3.	e mai coerent textul. dar observ ca reduci totul la ori esti slab si influentabil, ori sunt altii mai slabi si ii influentezi... "dar majoritatea"... eu cred ca toti sintem mereu de ambele parti ale baricadei. ai descris bine lupta pt supravietuire: ori omori ori esti omorat...sintem care pe care... vreo 6-7 miliarde pt. ca toti vrem acelasi lucru: sa ajugem Acolo (cum spui)... cinic, nu? viata e ... mortala!	alf
4.	mi-a placut,suntem pe cont propriu de cand ne nastem	elianas
5.	Eu unul si, probabil si altii, as vrea sa formam o echipa dar, din pacate, cele sase-sapte miliarde am impresia ca nu vor...Ce ne ramane de facut? Hai sa poezim catre dansii...	elbi

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]