Autor:	EU si tu ( JEANE EYRE ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Inca mi-e dor

Miâ€"era dor deâ€"o ploaie de mai Ploaie cu stropi mari ca ochii tai Stropi topiti pe buzele tale Stropi amintind de poezia uitata Undeva, in vremuri nedefinite Intrâ€"o alta viata Sau intrâ€"un vis Pe care nu am indraznit Saâ€"l visez Miâ€"era dor de foşnetul ploii De mai! De mai... mult dor! De mai ... multa poezie! De mai... Multa nebunie! De mai... Multa iubire... De mai ... Mult... NOI! Dor de marea mea verde si mata! Miâ€"era dor de soapta ploii De mai! Rece, mirosind a flori de cais Rãspândind in sufletul si parul meu Parfumul tau... Inca miâ€"e dor, Asa...umblând desculta Prin ploaia rece de mai grabit Si nu pot defini De ce Inca Miâ€"e dor!

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Frumos vers! Are ritm, curge lin ca apa unui rau...felicitari pentru vers! Si nu, nu trebuie sa cresti! Dimpotriva. Ramai asa! Continua sa scrii vers! Multi isi dau cu parerea, putini cunosc ;-)	ruddy
2.	Sper ca va veni o zi cand nu vei mai recenza astfel poeziile mele stangace, banale, repetitiv-obsesive, si vei spune ca am crescut. Ca om de literatura, evident! Poate...revin cu proza...	JEANE EYRE
3.	Verde...albastra...Depinde cand o privesti,care e marea ta,si mai ales cu ce ochi o privesti...Analiza la nivel de filozofie altereaza sentimentul.Ala...banal, copilaresc, obsesiv...Mi-a fost atat de dor sa scriu, mi-a fost atat de dor de poezie si de sentimentul asta de ...prea mult... incat m-am decis sa risc. Cat priveste mai-ul...e mai complicat. E complicat sa-ntelegi poezia cuiva care-si regaseste timid poezia pierduta, si-si traieste furtunile din/lui mai cu maturitatea varstei dar cu suflet de copil	JEANE EYRE
4.	Vers limpede, cristalin,poate prea mult mai, dar e mai! Mie mi-a plãcut! Capul sus şi nu creşte prea repede.Ochii de acum vãd ce vor ei,totul este posibil!	liliana
5.	Am spus de alge,pentru cã marea ştiam cã este albastrã. Luna mai,este luna mea preferatã şi ea este într-adevãr verde...cînd un vers însã se repetã obsesiv mie îmi spune cã existã o lipsã de cuvinte ce poate sã ilustreze starea la nivelul simţirii şi repetiţia devine incomodã, atenuînd calitatea filozofiei! Dorul poate fi inocent dar poezia trebuie sã transmitã starea cu condiţia sã-şi pãstreze maturitatea.Îmi place ironia dinâ€�ţsã mã critici”Noapte bunã!
6.	Cat priveste recenzia... NU VREAU sa cresc! Am fost acolo, in lumea aia meschina de oameni mari fara poezie. Acum...imi traiesc o copilarie tandra si fluturii asa cum cred eu ca am dreptul. Ce stii tu despre doruri, sau despre marea cu adevarat verde (nu de alge!)? Ce stii tu despre ploi, despre mai (atentie! joc de cuvinte!) sau despre ce ar putea sa imi place?! Multumesc pt pragmatismul tau. Dar, desi nu sunt fizic sau psihic o copila, dorul meu are dreptul de a fi inocent si curat ca o copilarie.	JEANE EYRE
7.	Multumesc, Daniela Multumesc si tie, Romulus! Pt ca ti-ai facut timp sa ma citesti si sa ma critici...	JEANE EYRE
8.	Creşti odatã? 8,3
9.	Cãutãri copilãreşti cu mici rãsãriri de talent ce se îneacã în banal şi uneori în confuzie...”dor de marea mea verde şi matã” Este bine cã-ţi este dor ,folosind aproape obsesiv cuvîntul ” de mai”,asta spunîndu-mi cã aşa este dar nu te cred ptr cã spui la un moment dat”şi nu pot defini de ce încã mi-e dor”!? Dacã te hotãrãşti s-ar putea sã-ţi placã şi stropii de ploaie şi marea ta( plinã de alge) şi mai ales matã!..s-ar putea(cînd vei creşte)şi buzele lui!Cre

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]