Autor:	cornel mija ( cornel ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Ursei

La umbrã deasã de stejar Dormea Ursei sãracul Povara anilor purta Dulãu bãtrân cât veacul În somnul care la cuprins În vis i se aratã Un înger care îl chema Unde n-a fost vreodatã Dar dintr-o datã se trezi De paşii din cãrare Bãtrânul baci la el venii Dei aducea mâncare. Sub cap cãciula îi aşeza La gurã hrana îi duce Cu mâna stângã îl mângâia Cu dreapta îşi face cruce. Ursei cu ochii larg deschişi Adânc la el priveşte Şi cum în ochii lui cãta Se pare cã grãieşte - Stãpâne! - Vara amândoi Stãteam în vârf de munte Si pãzeam turmele de oi Pe culmile cãrunte In miez de noapte noi priveam La Lunã cum rãsare In linişte îi admiram Întreaga ei splendoare Odatã ai coborât în sat Eu am rãmas de pazã Au venit hoţii la furat În zi de dupã amiazã Atunci pe fugã eu i-am pus I-am alergat nu şagã În gurã pradã ţi-am adus Un petic din desagã. Dar altãdatã îţi aminteşti Când ploua tare afarã Şi lupii au sãrit în ţarc De ne-au luat o mioarã. Atunci sãrit-am amândoi De ne-am luptat cu fiara L-am tãvãlit într-un tufiş Şi am salvat mioara. Şi într-o searã tu mai ştii Erau ai tãi de acasã Nevasta ta îţi aşeza Bucatele pe masã. Venise ursul fiarã rea La stânã sã înşface Vlãduţ micuţul se juca În strungã pe cojoace Atunci în spate i-am sãrit Am prins de ceafã zbirul Pe râpã ma rostogolit Dar ţi-am salvat copilul Acuma vremea a venit Sã mã despart de tine Tu iartãmã de ţi-am greşit Cã n-am ştiut stãpâne. Bãtrânul baci înlãcrimat Spre cer privirea îşi duce Cu mâna stângã îl mângâia Cu drepta îşi face cruce O Doamne îndurare Îţi cer Te rog acum asteaptã Îndurãte şi nu mi-l lua Cã mi-ai luat mâna dreaptã In ziua care Vei voii Ca sã mã chemi la Tine Adu-ţi aminte acolo sus Mã aşteaptã al meu câine.

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]