La ceasul înserãrii tãcute
Când crepuscul va curge
Prin inima mea
Nehrãnitã,
Te voi ruga, Stãpâne
Sã-mi acoperi ochiul
Cu trupul cuvintelor Tale îmbrãcate
În pãsãri albe.
Degetul tãu îmi va arãta
Cãrarea de luminã
Pe care cresc muguri
Alãptaţi de surâsul vãzduhului
Coborât în chip de foc.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Credinţa şi dragostea,fac sufletul sã pluteascã liber şi-n cãutarea lor sã urmeze semnul Domnului pe calea luminii,unicul drum spre purificare. Am citit cu plãcere!