Minte n-au dar ‚’cearcã-ntruna
Sã zicã cã-i pãtratã luna.
Şi când pun pixul pe foaie
Ritmul versului se-ndoaie.
Iatã, deci ce-am constatat
Când pe-un site eu m-am uitat:
Unul ce Coşbuc se crede
Dã prin lãturi multã strede:
â€ţCade-n brânci şi se ridicã
Dând pe ceafã puţintel
Toatã lâna unui miel:
O cãciulã mai voinicã
Decât el.â€
Şi dacã n-aţi observat
Pe Coşbuc el l-a citat
Poezia ce-o crease
â€ţIarna pe uliţã†imitase.
Iarã eu o sã-l reclam
Poeţilor din program
Cã s-ar vrea apreciat
Dar e bun la plagiat!
Şi-ncã unul delireazã!
Pe Minulescu-l copiazã:
â€ţNu sunt ce par a fi
Nu sunt nimic din ce aş vrea sã fiu
Dar fiindcã m-am nãscut fãrã sã ştiu
Sau prea curând
Sau poate prea târziu
M-am resemnat ca orşice creştin
Şi n-am rãmas decât
Ceea ce sunt!â€
Ruşine-ţi spun acum â€ţpoeteâ€
Å¢i-ar trebui multe regrete
Şi sã şti cã n-ai scãpat:
Te acuz de PLAGIAT!!!