Autor:	Luisa Nerut ( Luisa Nerut ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Ad multos annos

Când îngerul de vremuri o floare-ţi mai desface Pe-obrazul de mãtase , în clipe împlinite, Când fruntea ţi-o-ncununã cu stele ce-s menite A duce mai departe un imn ce astãzi tace… Iti recompun speranţa cãrãrilor gândite Adulmecându-ţi tainic coroanele de foc Cã vremea care vine adãposteşte-un loc Acelui care- a fost şi va mai fi, prin tine! Vin fluturii bezmetici, se-apleacã-n vechi tipare Spre-a scoate rânduirea firescului promis; Coboarã-un cor de îngeri … Auzi? E vechiul vis Ce de-astãzi se desface sub ramuri de ninsoare! Din aerul albastru o cale-ţi s-a deschis… Pãşeşte, mândre laur, şi gându’ ţi-l îndreaptã Spre tot ce-i azi şi-o fi de-acum pe-a vieţii treaptã, Ramâi etern prin file, iar eu într-un ,,cuprins,,…

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Foarte frumos! Metafore inedite, cãldurã, inteligibil (ceea ce pentru mine, cel putin, este o încântare) Bravo!	liliana
2.	Foarte frumos! Metafore inedite, cãldurã, inteligibil (ceea ce pentru mine, cel putin, este o încântare) Bravo!	liliana
3.	Pentru analiza, finetea comentariului si pentru ca toate acestea sosesc de pe meleagurile mele natale, va multumesc!	Luisa Nerut
4.	Îmi place cã-ţi pãstrezi ideea ,chiar şi atunci când rişti a te pierde în densitatea metaforei .O poezie ce ţine cu dinţii de mesaj şi transferã discret şi modest perspectiva,oprindu-ţi ,în final locul în spaţiu.” Poezie(CARTE) frumoasã cinste cui te-a scris”-Arghezi îmi permit a spune.

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]