Pe pat de ghiocei zâmbeşte-amurgul,
Magnolii dezgolite-ngheaţã-n cupe.
Trudit, se pierde-n umbre demiurgul
Din carnea zãrii, noaptea franjuri rupe
Zvârlind spre lume-n falduri reci, iluzii.
Ce-a mai rãmas din noi? Un pumn de vise
C-un ţipãt de cocori se-mbatã surzii -
La tâmpla serii zac tãceri ucise.
Zãpezi târzii, pe umeri de brânduşe
Apasã tainic. Primãvara-i mutã
Suntem frumoşi nebuni prinşi în cãtuşe,
Cai albi mânaţi spre-abis de-o pace slutã.
Fiori ne-mpletesc cununi de gheaţã
Pe trupul clipei irosind cuvinte
Cu care,-n treacãt, timpul ne rãsfaţã -
Logodnic în nepãmânteşti veşminte.
Un pumn de vise a mai rãmas din noi!
Ne risipim, pãienjeniş de umbre
Ne învãluie sãraci, strãini şi goi -
Copii pribegi printre ruine sumbre
În lumea tristã, învinsã de nevoi...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Citind, m-am simţit captivã între figurile de stil, trebuind sã traduc fiecare cuvânt în ceva.Personal mi s-a pãrut frumoasã scrierea dar intr-adevãr rece.Vezi Flori
